Pomenirea Morților în sîmbăta lăsatului sec de carne

Noi toţi avem datoria sfântă de a-i pomeni pe cei plecati in vesnicie prin rugaciuni facute in Biserica (Parastas, Panihidă, Ridicare) si prin milostenii date in numele lor. Deoarece cei răposaţi nu se mai pot ajuta pe sine când dau seama inaintea Judecatorului de faptele vietii lor pamantesti, bune sau rele (conform Luca 16: 19-31), noi ii putem ajuta prin rugaciunea Bisericii concretizata in Sfânta Liturghie, pomeniri si milostenii facute in numele lor.

Biserica noastră a rânduit sâmbăta ca zi de rugăciune pentru cei morţi, precum şi anumite zile de peste an, în care ducem colivă la biserică şi dăm pomelnic pentru toţi cei morţi ai noştri. Aceste zile de obştească pomenire sunt numite “Sâmbete” sau “Sâmbetele morţilor” când se fac pomeniri cu Sfântă Liturghie şi anume: -sâmbăta lăsatului sec de carne pentru Postul Paştelui; -sâmbetele din săptămâna a 2-a, a 3-a şi a 4-a din Postul Paştelui; -sâmbăta dinaintea Rusaliilor (Sâmbăta morţilor sau a Moşilor, sau “Moşii de vară”); -lunea sau marţea după Duminica Tomii (Paştile Blajinilor); -la Praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august/ 11septembrie); -în sâmbăta dinaintea sărbătorii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril (zis Sâmbăta morţilor sau “Moşii de toamnă”); -Joia Mare (Joi Mari) din Săptămâna Sfintelor Patimi.

În sâmbăta lăsatului sec de carne pentru Postul Paştelui – Moşii de iarnă, Biserica se roagă pentru morţii cei din veac, moşii şi strămoşii noştri, adormiţi în bună credinţă şi mai ales pentru cei ce au răposat în diferite întâmplări nenorocite, fără împărtăşirea Bisericii şi a rânduielilor ei. Facem parastas mai ales pentru răposaţii noştri nespovediţi, neîmpărtăşiţi, precum şi pentru morţii neştiuţi, din războaie etc.

This entry was posted in ȘTIRI.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *