Sîmbăta liturghia înainte-prăznuirii Bunei Vestiri,la parohia din Parma

În ziua de sâmbătă, 6 aprilie,   pr. Serghei Popescu a săvârşit Sfânta Liturghie a Sf. Ioan Gură de Aur, la biserica în cinstea Sfintelor Femei Mironosițe din or.Parma.

În cadrul slujbei, părintele paroh s-a adresat către creștini cu un cuvânt de întărire și zidire sufletească.

Domnul Iisus Hristos a venit în această lume pentru a predica, a vindeca şi a aduce pacea în suflete. Când a ajuns în provincia Decapole, au adus în faţa Mântuitorului un om surd şi mut. În mod miraculos, Domnul Hristos l-a tămăduit pe acel bolnav. Dumnezeu a făcut tină din pământ şi, atingându-Se de urechile şi limba celui neputincios, l-a vindecat. Martorii la acestă minune au rămas uimiţi şi au început să spună tuturor că Domnul Hristos „pe toate le-a făcut bine: pe surzi îi face să audă şi pe muţi să vorbească”.ăzut în păcat şi în moarte din pricina neascultării. Mai întâi, a fost moartea spirituală şi pe urmă cea trupească; sufletul a căzut din harul necreat al lui Dumnezeu, iar mintea s-a desprins de comuniunea cu El şi s-a întunecat, transmiţând şi trupului acest întuneric sau această moarte. Fără Dumnezeu nu doar că suntem neputincioși, suntem bolnavi și nu avem șanse de a ne vindeca.

Mântuitorul Iisus Hristos învaţă nu numai prin ceea ce spune, ci şi prin ceea ce face, prin felul Lui de a fi şi de a lucra. Învaţă cu cuvântul, dar învaţă şi cu fapta, iar fapta lui în Evanghelia de astăzi este faptă vindecătoare. El este Mântuitor, adică vindecător. El vindecă pe oameni de păcate, de boli şi de moarte. Mântuitorul Iisus Hristos cunoaş-te nu numai boala fizică a omului, ci şi boala sufletului, care adesea este cauză a bolii trupului.

Când totul merge bine, noi ne simţim bine, dar când vine boala, necazul, încercarea, se verifică în mare parte credinţa. Există oameni care au suferit nu pentru că au păcătuit ei, nici părinţii lor, ci pentru că prin suferinţă noi nu mai rămânem indiferenţi. Suferinţa, crucea, în general, ori ne apropie de Dumnezeu, ori ne îndepărtează de El, aşa cum au fost cei doi tâlhari de pe cruce care au fost răstigniţi împreună cu Mântuitorul Iisus Hristos. Unul a recunoscut greşelile sale şi L-a mărturisit pe Hristos, zicând: «pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta», şi acela s-a mântuit. Iar al doilea L-a batjocorit pe Iisus şi a pierdut mântuirea. Încercarea suferinţei este una dureroasă, dar atunci se vede şi puterea de răbdare, de speranţă, de rugăciune.

Nimic nu ar trebui să ne îndepărteze de Dumnezeu, El este Mântuitorul și Vindecătorul nostru. La El ar trebui să fie gândurile și rugăciunile noastre. Primul semn al bolii sufletului este constatarea faptului că omul nu se mai roagă, nu mai mulţumeşte lui Dumnezeu pentru darul vieţii. Când omul nu se mai roagă înseamnă că sufletul său este bolnav, că nu mai respiră spiritual, rugăciunea fiind respiraţia sufletului în comuniunea iubirii smerite şi milostive. Cu cât se roagă mai mult omul, cu atât sufletul lui se află în mişcare de creştere în comuniune cu Dumnezeu. Când nu se mai roagă lui Dumnezeu, sufletul scade şi decade spiritual.

Hristos este Doctorul, Doctorul sufletelor şi al trupurilor. Cine a crezut în Hristos şi n-a văzut minuni? Da, Hristos este Doctorul, unicul Doctor de trupuri şi de suflete. Asta o propovăduieşte Evanghelia. Și anume către El trebuie să fie îndreptată întreaga noastră viață, ca să avem și o veșnicie cu Dumnezeu.

This entry was posted in ȘTIRI.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *