Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana

La data de 22 decembrie 2018, când Biserica Ortodoxă face pomenirea Zămislireei Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana, pr. Serghei Popescu a oficiat sfânta liturghie la Biserica Ortodoxă în cinstea Sființilor Împărați Constantin și Elena din or. Imola.

În cuvântul de învăţătură adresat celor prezenţi, pr. Serghei a vorbit despre evenimentul prăznuit în această zi.

În fiecare an, la 9/22 decembrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana.

Ioachim și Ana, părinţii Fecioarei Maria, au fost lipsiţi de copii până la vremea bătrâneţii, când Arhanghelul Gavriil s-a pogorât pentru a aduce vestea zămislirii Maicii Domnului. Din dragoste pentru oameni, Dumnezeu a făcut roditor pântecele sterp al Anei care, la vremea rânduită, a născut prunc de parte femeiască, pe Sfânta Fecioară Maria.

Precum o cinstim pe Maica Domnului, Născaătoarea de Dumnezeu, care s-a făcut început al mântuirii noastre, a fericirii noastre și ne-a unit cu Dumnezeu, ne-a făcut fii ai lui Dumnezeu și dumnezei prin har, asa cum se cuvine a o lăuda, cinsti, slăvi pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și Fecioara Maria, la fel și pe mama ei, Sfânta Ana. Căci dacă n-ar fi fost Sfânta Ana, nu s-ar fi născut nici Maica Domnului. Mare este și slava și puterea Sfintei Ana, căci fără ea nu s-ar fi născut Maica Domnului, cea mai înaltă decât cerurile și mai curată și mai strălucitoare decât soarele, cea fără de asemănare mai înaltă decât heruvimii și serafimii și decât toate puterile îngerești și decât toți sfinții.

Sfinții Ioachim și Ana au devenit nu doar părinți ai unei prunce deosebite, ci au devenit părinții ai Preasfintei Fecioare Maici. Au devenit, prin Fiica lor Care este mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii,„dumnezeieștii părinți”, adică părinți ai întregii omeniri, celei noi, altoite întru Hristos. Ei nu au ezitat, deși au vărsat atâtea râuri de lacrimi, au înălțat atâtea suspine înaintea lui Dumnezeu, să-și dăruiască fetița Domnului, să o „jertfească” Celui Prea Înalt. 

Ioachim și Ana, după cum știm, s-au retras în pustie și au vărsat multe lacrimi înaintea lui Dumnezeu, cu pocăință adâncă și rugăciune fierbinte. Pocăința lor nu a dus, însă, doar la ridicarea „rușinii” lor de a nu avea copii, ci la nașterea celei prin care a început lucrarea mântuirii noastre, a neamului omenesc: Maica Domnului. 

Exemplul lor ne învață că trebuie să avem conștiința că pruncul sau pruncii aceștia care ni se nasc, nu sunt ai noștri ca un fel de posesiune, de proprietate. Ei sunt, întâi de toate, pruncii lui Dumnezeu. 

Pruncii noștri se nasc pe lume pentru a deveni semne ale lucrării lui Dumnezeu în viața noastră, în lumea aceasta. Pruncii noștri, copiii noștri, devin, în funcție de cum îi creștem, mărturia noastră creștină, de credință, în fața lumii și a lui Dumnezeu. Dumnezeu nu ne dăruiește copii ca să avem ca singură grijă pentru ei să știe să se descurce în lume, să aibă o situație financiară bună, o viață de „succes”. Ci ni-i dăruiește „spre semne și minuni ”, adică spre slava Lui, spre adeverirea credinței, spre o viață cu adevărat vie, viața în Hristos.

Pentru rugăciunile Sfinților Ioachim și Ana, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

This entry was posted in ȘTIRI.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *