În Biserica Ortodoxă, la 50 de zile după Paşti este sărbătorită Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea. La Biserica în cinstea Femeilor Mironosiţe din or. Parma, slujba Sfintei Liturghii, urmată de Vecernia „Plecării genunchilor“, a fost oficiată de de preotul Serghei Popescu, parohul bisericii.
În cuvântul de învăţătură adresat credincioșilor pr. Serghei a menționat că Duminica Cincizecimii, sau a Pogorârii Duhului Sfânt în care suntem este una dintre cele mai importante sărbători creștine, prin care se celebrează Pogorârea Sfântului Duh. Pe trimiterea Sfântului Duh este întemeiată şi Biserica în chip văzut, iar noi, adunați în comun, trăim lucrarea sfințitoare a dumnezeirii.
Duhul Sfânt este aducător de lumină și de înțelepciune, încălzește, mângâie, alină… și ne ajută să ne ridicăm din tina păcatelor. Însă e nevoie de o rugăciune sinceră și curată, dezinteresată și atunci Dumnezeu ne cercetează și ne ajută să depășim cadrul lumesc. Totul ar fi zadarnic fără intervenția lui Dumnezeu, fără mila și grija Sa. Viața e un non-sens fără Dumnezeu.
Ε totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, căci în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinismca la trei mii de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim (Fapte 2,41), nucleul Bisericii de mai târziu.
Prin Pogorârea Duhului Sfânt a început o epocă nouă în istoria mântuirii neamului omenesc. Astfel a luat fiinţă în chip văzut Biserica, adică Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ, flacăra Duhului Sfânt în lume. S-a împlinit în acest mod ţelul final al întrupării, al jertfei de pe cruce şi al Învierii Domnului.
Cincizecimea, adică a 50-a zi de la Învierea Domnului, este ziua voită de Tatăl, făgăduită de Fiul şi împlinită de Sfântul Duh. Este ziua deplinei revelaţii a Sfintei Treimi în lume: crearea, mântuirea şi sfinţirea. În această zi se inaugurează un nou mod de legătură între cei ce cred şi Dumnezeu, mod sau chip nevăzut de ochii noştri, dar simţit de inimă.
Înainte de patima Sa cea de bunăvoie, ştiind Iisus toate cele ce aveau să se întâmple cu El şi nevoind să-i lase pe Apostoli în deznădejde, le-a făgăduit că va trimite pe Duhul Sfânt, Duhul Adevărului, care-i va călăuzi. Şi va vesti cele viitoare, îi va mângâia şi Îl va preamări, căci „din al meu va lua şi vă va vesti“. El se va numi Mângâietorul, fiindcă va mângâia pe tot cel ce se lasă călăuzit de El. Iar când s-a arătat Apostolilor după slăvita Sa Înviere, Le-a zis: „Luaţi Duh Sfânt, cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute“ (In. 20, 21-22), acesta este textul care fundamentează peste veacuri Taina Spovedaniei.
Biserica este aşadar Hristos în toţi, uniţi prin lucrarea Sfântului Duh într-un chip viu şi indisolubil. Iisus Hristos şi toţi credincioşii sunt mădulare ale aceluiaşi Trup tainic al lui Hristos, alcătuit din mai multe mădulare. Există un singur corp şi un singur Duh. Şi această unitate a fost consfinţită de Duhul Sfânt în ziua Cincizecimii.
