Liturghia în ziua pomenirii Cuviosului Alipie Stâlpnicul

Sâmbătă 9 decembrie 2017, când Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Cuviosul Alipie Stâlpnicul, parohul bisericii, protoiereul Serghei Popescu a săvârșit sfânta liturghie la biserica în cinstea Sfinţilor Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi Elena.

Creștinii prezenți la Sfânta liturghie au avut posibilitate să se închine moaștelor Sfântului Grigorie Teologul. Închinarea la sfintele moaște, ca și la icoane trebuie să fie înșeleasă corect. De vreme ce Dumnezeu le-a dăruit cu nestricăciune şi putere tămăduitoare, noi ne închinăm la ele, deoarece prin aceasta Îi aducem slavă tot lui Dumnezeu. Astfel, Dumnezeu ne ajută datorită cererilor noastre, susținute de prietenii noștri, sfinții.

În predica sa adresată către creștini, pr. Serghie a vorbit despre importanța postului Nașterii Domnului pe care-l traversăm.

Postul Crăciunului este o perioadă de “creștere în Domnul”, pentru rugăciune stăruitoare, pentru înmulțirea faptelor bune. Toate restricțiile pe care creștinul și le asumă binevol, postul, refuzul de a participa la distracții, nu sunt un scop în sine, ci doar ca o perioadă de pregătire pentru mărețul praznic al Nașterii Domnului, zi în care se naște pruncul Iisus, Cel care vine spre mântuirea noastră. Cât de minunat ar fi va în această zi să-L putem întâmpina mai senini, mai curați sufletește și cu o mai multă dragoste, atât pentru El, cât și pentru semenii noștri.

Pentru mulți creștini rămâne o adevărată provocare sărbătoarea Anului Nou, și dacă pentru unii ea este doar o sărbătoare din calendarul laic, pentru alții este un adevărat motiv de sărbătoare. Dacă totuși familia dumneavoastră vrea să serbeze acest eveniment, ar fi bine să pregătiți și bucate de post, pentru cei care își contină postul.

Totodată ar fi cazul să nu uităm că patruzeci de zile de post nu sunt atât pentru trup, cât pentru suflet. Și toată postirea noastră nu are nici o valoare, dacă nu postim și sufletește. Să revizuim și viața noastră duhovnicească, să vedem ce rol are în ea Dumnezeu și să muncim și în această direcție.

Cel mai importn în post e să nu ne mâncăm aproapele. A posti înseamnă a iubi. A iubi pe Dumnezeu şi pe tine, omul, trup şi suflet. A iubi pe om, aproapele şi departele tău. A posti înseamnă să stai mereu de partea lui Dumnezeu care stă de partea omului

Cele mai multe ispite din post sunt legate de faptul că noi punem accentul pe mâncarea sau nemâncarea a unor produse. Dacă în loc să ne gândim la Hristos, ne gândim doar la mâncare, ce valoare mai are postul nostru? E important să postim de păcate mai mult decât de bucate, iar postul de bucate să fie numai un acces spre plinătatea postului de păcate. Făcând așa, nu vom mai mânca nici „carne de om”.

Când postim, nu ajunge să ne abţinem de la diferite mâncăruri, ci trebuie să postim şi sufleteşte. Există primejdia ca ţinând posturile rânduite de Biserică, să nu avem nici un folos. Din ce cauză? Pentru că ne ţinem departe de mâncăruri, dar nu ne ţinem departe de păcat; nu mâncăm carne, dar mâncăm sufletele celor săraci; nu ne îmbătăm cu vin, dar ne îmbătăm cu pofte trupeşti; petrecem ziua în post, dar ne uităm la lucruri ruşinoase. În felul acesta, pierdem folosul postului. De aceea, postul de mâncare trebuie însoţit de îndepărtarea de orice păcat, de rugăciune şi de luptă duhovnicească. Numai astfel vei aduce jertfă bine-plăcută Domnului şi vei avea mult folos. Anume așa ne îndeamnă să facem Sf. Ioan Gură de Aur și anume acesta este un post bineplăcut Domnului.

This entry was posted in ȘTIRI.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *